culori


maxresdefault

Teoria doctorului Max Luscher, cel ce a creat testul ce-i poartă numele, este că semnificaţiile culorilor sunt adânc înrădăcinate în psihicul uman, şi acestea provin din timpuri imemoriale, când strămoşii noştri trăiau în peşteri sau abia se dăduseră jos din copac. Pentru omul de atunci, acţiunea avea două forme: atacul sau apărarea. Lumina zilei, percepută printr-un galben deschis, semnifica o nouă zi, un nou început, spre deosebire de albastrul închis sau negrul nopţii, ce aducea cu ea teama de necunoscut şi nevoia de a sta ascuns, pentru a nu fi devorat de niscaiva animale înfometate. De aceea, după dr. Luscher, albastrul închis este culoarea „liniştii şi a pasivităţii”, iar galbenul deschis culoarea „speranţei şi activităţii”. Roşul, în special tonul mai închis, spre maro, era asociat culorii sângelui şi de aceea avea legătură cu vânătoarea şi agresiunea. Verdele specific vegetaţiei reprezintă asigurarea hranei, precum şi diversele medicamente naturiste. De aceea era asociat cu apărarea şi grija de sine, fiind culoarea complementară roşului. Aceste patru culori, albastru, galben, roşu şi verde, sunt de bază în testul Luscher.

Cele patru culori auxiliare sunt violet, maro, negru şi gri. Ultimele două nu sunt propriu-zis culori, ci reprezintă mai degrabă o negare a culorii. Violetul este un amestec între albastru şi roşu, în timp ce maroul este un amestec între roşu şi negru.
Violetul încearcă să unifice impulsivitatea roşului cu atitudinea pacifistă a albastrului. Este o culoare mistică, magică, reprezentând înţelegerea intuitivă şi senzitivă a irealului. Maroul reprezintă senzaţia, pentru că se aplică simţurilor corpului. Asocierea cu această culoare a pământului semnifică nevoi de rădăcini, de a aparţine cuiva, insecuritatea sau situaţia în care individul nu poate coopera. În general este găsită în ultimele poziţii (cea mai puţin preferată), de aceea este semnificativ dacă maroul se găseşte printre primele culori preferate. Acest lucru indică de obicei o nevoie de a depăşi o situaţie rea, care cauzează un disconfort extrem, atât fizic, cât şi emoţional. Griul, nu este nici închis, nici deschis, de aceea reprezintă neimplicare. Negrul reprezintă limita după care viaţa îşi încetează existenţa. Dacă negrul este „culoarea preferată” înseamnă că persoana respectivă renunţă la orice, ca un protest împotriva unei situaţii în care se simte neajutorat şi lipsit de speranţă. Este ca o răzvrătire împotriva sorţii şi o revoltă împotriva vieţii. Când negrul este pe ultima poziţie, este o dovadă că individul nu doreşte să renunţe.

color1

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s