motivaţie


Prima afirmaţie susţine că individul este un întreg organizat, integrat. Faptul că ea descrie în acelaşi timp o realitate experimentală şi una teoretică ar trebui să fie conştientizat înainte de generarea oricărei teorii ori experimente pertinente asupra motivaţiei. În cadrul teoriei motivaţiei, această afirmaţie presupune mai multe aspecte specifice. De pildă, presupune faptul că nu numai o parte a individului este motivată, ci el ca întreg. Într-o teorie bună, nu există nimic de genul trebuinţă a stomacului ori a gurii, sau trebuinţă genitală. Există numai o trebuinţă a individului. John Smith este cel care are trebuinţă de hrană, nu stomacul lui. Satisfacţia ulterioară e resimţită de întreg individul, nu doar de o parte a sa. Hrana astâmpără foamea lui John Smith, nu foamea stomacului său. Raportarea la foame numai ca la o funcţie a tractului gastrointestinal i-a făcut pe experimentatori să neglijeze faptul că, atunci când indivizilor le este foame, schimbările survin nu numai la nivelul funcţiilor gastrointestinale, ci al mai multora, poate al celor mai multe funcţii de care sunt capabili. Percepţia se schimbă (hrana este percepută mai prompt decât în alte ocazii). Amintirile se schimkevin-carter-vulturebă (o masă bună va reveni mai degrabă în memorie acum decât în alte condiţii). Trăirile afective se schimbă (individul e mai tensionat şi mai nervos decât alteori). Conţinutul gândirii se modifică (individul se va gândi mai degrabă cum să obţină hrană decât la rezolvarea unei probleme de algebră). Iar lista poate fi extinsă la aproape toate facultăţile, capacităţile şi funcţiile, atât de natură fiziologică, cât şi psihică. Altfel spus, când oamenilor le este foame, resimt foamea la modul general; ei sunt alţii decât în mod obişnuit. A alege foamea drept paradigmă pentru toate celelalte stări motivaţionale este, atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic, imprudent şi incorect. La o analiză mai atentă se poate observa că impulsul foamei este mai degrabă un caz special al motivaţiei decât unul general. Este mai izolat decât alte motivaţii, apare mai puţin frecvent decât alte motivaţii şi, în sfârşit, este diferit de celelalte motivaţii. Care sunt motivaţiile imediat cele mai frecvente? Această o putem afla cu uşurinţă analizând introspectiv parcursul unei zile obişnuite. Dorinţele care ne trec fulgerător prin conştiinţă se referă de obicei la haine, maşini, prietenii, companie, recunoaştere, prestigiu şi altele de acest gen. În mod obişnuit, acestea au fost etichetate drept impulsuri secundare sau culturale şi considerate de un alt ordin decât impulsurile cu adevărat “respectabile” ori primare, anume trebuinţele fiziologice. În realitate, acestea sunt cu mult mai importante pentru noi şi mult mai frecvente. S-ar cădea deci să facem dintr-un astfel de impuls paradigma noastră, mai degrabă decât din impulsul foamei.
În mod general acceptat, s-a considerat că toate impulsurile vor urma exemplul stabilit de impulsurile fiziologice. Acum putem afirma, pe bună dreptate, că acest lucru nu se va întâmpla niciodată.50df217ba8
La o analiză atentă a dorinţelor obişnuite, resimţite în viaţa de zi cu zi, descoperim că acestea au cel puţin o caracteristică importantă, şi anume că de obicei sunt mai degrabă mijloace pentru atingerea unui scop, decât scopuri în sine. Vrem bani ca să ne putem cumpăra o maşină. Vrem maşină pentru că şi vecinii au şi nu vrem să ne simţim inferiori lor, ca să nu ne scadă stima de sine şi să putem fi iubiţi şi respectaţi de ceilalţi.

3 comentarii

  1. Excelent punctat, Elle! Asta e adevarul dureros… Suntem manati de spiritul gregar si uitam sa ne bucuram de lucrurile cu adevarat importante in viata, de dragul unor satisfactii materiale marunte.
    De cate ori vad poza aia cu acel copil aproape agonizant pandit de vultur ma infior, desi au trecut 23 de ani de atunci. Recunoasterea internationala pe care a dobandit-o Kevin Carter (Premiul Pulitzer pentru fotografie) nu l-a impiedicat sa-si ia viata – se pare ca impactul acelor imagini a fost prea mult pentru el. Pentru unii, o motivatie e supravietuirea, pentru altii, asa cum spuneai si tu, o masina ca a vecinului…

    Apreciat de 1 persoană

    1. a..textul e copy-paste, dar ce cred eu despre e ca: 1. foamea e rea – si am un fel de toleranta fata de faptele rele facute din foame 2. in mare parte oamenii au nevoie de dragoste si admiratie, insa mi se pare intr-un fel trist ca asta sa fie motivul pentru care muncesti sa faci gramezi de bani..

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns la Ele Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s