gandire creativa si brainstorming – j. geoffrey rawlinson

umor

Gândirea creativă este procesul de stabilire a unei relaţii între lucruri sau idei între care înainte nu exista nici o conexiune.

Umorul – respectiv glumele bine spune – ilustrează perfect această definiţie. O dată cu poanta, ascultătorul pătrunde într-o lume ciudată, străină până în clipă în care povestitorul creează o punte de legătură între ea şi lumea cunoscută. După acest moment, relaţia devine cât se poate de clară, de evidentă, dar caracterul său iniţial bizar contribuie, alături de alţi factori, la savoarea şi la succesul glumei. Observaţi că gândirea creativă utilizează date sau idei care existau deja în mintea participanţilor; ea nu caută să inventeze concepte noi, deşi rezultatul final poate părea inedit, ca urmare a conexiunii realizate între două sau mai multe idei deja existente.
Un alt termen tehnic utilizat pentru a desemna raţionamentul creativ este cel de „gândire bisociativă”. Noţiunea de „bisociere” a fost inventată de Arthur Koestler şi detaliată în cartea sa The Act of Creation. Pentru a explica procesul de gândire bisociativă, el propunea să ne imaginăm un manager care trebuie să rezolve o anumită problemă şi să ni-l închipuim deplasându-se într-un singur plan, în care este ţinut prizonier de întregul ansamblu de reguli, convenţii şi obişnuinţe ale gândirii analitice; aici, însă, managerul nu poate găsi soluţia dorită. În continuare, Koestler imaginează un al doilea plan, care îl intersectează pe primul. La un moment dat, managerul pătrunde în acest plan secund şi, deplasându-se în interiorul lui, află răspunsul la problema care îl frământă. Cele două planuri sunt complet separate până în clipa în care managerul găseşte o relaţie între ele şi află, în cel de-al doilea plan, soluţia căutată. Această relaţionare – sau bisociere – este însoţită, de obicei, de risipirea unei tensiuni şi de o exclamaţie de tip „aha!” ori de scânteia de iluminare în clipa aflării răspunsului. Analogia cu gluma oglindeşte perfect acest proces prin modul în care poanta stabileşte o nouă şi nebănuită relaţie, provocând râsul.

Open-Creative-Heart-Services-NJ1-1030x616Privind inima încă vie a unui peşte pe taraba unui negustor, William Harvey şi-a dat seama că muşchiul acesteia nu era altceva decât o simplă pompă.